Năsturel este o poveste clasică, născută în 1968, în imaginația ilustratorului American Don Freeman. Îmi plac atât de mult poveștile acestea care au supraviețuit timpului și pe care poți le citești copiilor și apoi nepoților, fără să faci eforturi să schimbi, adaptezi, înflorești, sări peste pasaje.

Năsturel este o poveste înduioșătoare despre prietenie și acceptare, ce poate fi citită copiilor de la 2 la 5 ani. Năsturel este un ursuleț de pluș care așteaptă pe raftul unui magazine să fie cumpărat de un copil căruia să îi devină prieten. Așteptarea este lungă și grea pentru că vede cum alte jucării sunt alese de copii de pe raft și el rămâne tot acolo.

Într-o zi, o fetiță (Lisa) se oprește în dreptul lui și își dorește să-l cumpere, dar nu primește aprobarea mamei ei care observă că este ponosit și că îi lipsește un nasture de la salopetă. Năsturel rămâne în urmă trist că nu a fost ales de fetiță, dar și pentru că abia atunci își dăduse seama că ceva era în neregulă cu el, îi lipsea un nasture de la salopetă.

Astfel, se decide să repare acest defect al său care și să pornească prin magazin în căutarea nasturelui lipsă. După ce urcă pe scara rulantă care îi pare un munte pe care îl escaladează, ursulețul ajunge la etajul cu mobilier, unde crede că a ajuns într-un palat. Acolo, găsește un nasture cusut pe o saltea, pe care încearcă să-l desprindă, dar nu reușește și chiar se dezechilibrează și cade peste o lampă.

Zgomotul puternic îi atrage atenția paznicului magazinului care îl descoperă pe Năsturel și îl duce înapoi pe raftul cu jucării.

A doua zi, spre surpriza ursulețului, Lisa se întoarce și îl cumpără din economiile ei. Încă de la magazin, fetița îl tratează cu blândețe, refuză să fie împachetat într-o cutie ca un obiect fără viață, și îl duce în brațe până acasă, unde i-a pregătit un pătuț special în camera ei.

Cu multă grijă, îi coase nasturele lipsă, asigurându-l că ea îl place și așa, dar că e se va simți mult mai bine cu nasturele prins.

Pentru mine, cel mai important mesaj din această carte este că Lisa îl place pe Năsturel așa cum este și că revine la el chiar dacă nu este perfect – nu trebuie să fii perfect că să fii aceptat și iubit – acesta este ideea care aș vrea să rămână în sufletele copiilor noștri. Imperfecțiunile noastre nu trebuie să fie o piedică în a ne găsi un prieten, un partener, un suflet pereche, alături de care să fim fericiți.

Ce ar fi util pentru părinți să rețină din această poveste este că o jucărie nu trebuie să fie perfectă ca să fie pe placul copilului și ceea ce ochiul critic al părintelui vede ca fiind imperfect, prin ochii copilului se vede cu totul altfel. De câte ori nu ajungem în magazine cu copiii și nu încercăm să îi direcționam să aleagă jucăria care credem noi că e mai potrivită și nu cea pe care și-o doresc?

Un singur mic risc ar putea să apară după ce citim această carte, copilul să devină mult prea empatic cu jucariile de pe raft și să vrea să le salveze pe toate de singurătatea din magazine J dar se rezolvă după o dicuție despre cum fiecare jucărie își va găsi în final un prieten alături de care să meargă acasă.

Ilustratiile cărții sunt frumoase, colorate, foarte expresive, iar la final sunt si imagini cu manuscrisele originale ale autorului.

În limba română s-a tradus numai Corduroy (Năsturel), dar Don Freeman mai are și alte cărți foarte frumoase, câteva dintre ele cu același erou – Corduroy. Aici câteva exemple. În limba română sunt disponibile și desene animate cu Năsturel (aici)